Plang.
Am o stare de imi vine sa plec in jungla .
Plang in continuare.
Imi place totusi ca vorbesc cu ceilalti de parca sufletul meu ar fi Soarele. Nu cred ca se prinde nimeni, sau poate se prinde cineva, sau poate se vede si nu vor sa-mi zica.
Inca plang.
Imi e dor de ceva ce nu mai am si poate nu voi mai avea. Imi e dor de ceva ce nu mai pot da si poate nu voi mai da. ...................Nu mai vedeam tastatura.
Vreau o pauza din ceva si mai mult din altceva. Oricum nu vreau prea mult, decat de la mine !
(Azi am terminat sesiunea, plec vineri la Bucuresti sa-mi conduc un prieten pe ultimul drum.)
Doamne sunt atatea pentru care sa plangi si atat de putine pentru care sa te bucuri. Pacat ca de bucurat e scurt timpul si fericirea aceea nu tine mult, dar de plans poti plange atat de mult. Exista si o parte buna totusi, te descarci bine , dai un refresh si e ok!
Sunt plangaciasa, trebuie sa recunosc, dar nu pot plange de fata cu oricine.
Ne-a dat.... unu azi in autobuz.De ce? Pentru ca radeam. Altul m-a facut nesimtita.De ce? Pentru ca vorbeam la telefon.( nici nu radeam tare, nici nu vorbeam tare). Ei erau scapati de la Balaceanca. Oricum a fost amuzant!
Am strans hainute pentru copiii de la orfelinat! Sunt foarte fericita pentru asta, sau am fost pe moment...
Tot plang.
O zi atat de plina
Imi e greu sa cred ca ai scris la intamplare
Vreau pantofi
Inafara de dragoste ce sa-mi trebuiasca? Nimic, restul se cumpara!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu